marți, 26 octombrie 2010

luceferi,catalini,cataline

In sfarsit am timp sa respir si dispozitia necesara sa scriu.mai sunt si singura acasa si ma simt super relaxata.dar din nou o sa fiu revoltata.am tot zis ca o sa scriu despre luceafarul lui eminescu,da chiar nu am avut rabdare si nici timp si nici inspiratie,dar in seara asta o sa o fac.pana anu trecut nu citisesm nimic de eminescu,mai putin somnoroase pasarele,care e chiar in abecedar fiind a doua poezie dupa tanu de nina cassian pe care o stiu.asa sunt majoritatea retarzilor,tin minte numai ce au invatat in copilaria mijlocie,asa si eu atunci am invatat sa citesc,sa scriu,si vreo doua poezii,si tot aici ma aflu cu aceleasi informatii,poate doar foarte putin dezvoltate.
Deci(normal ca incep cu deci…)luceafarul pe mine m a marcat.anu trecut l am studiat pe eminescu asa mai aprofundat prima data scrisoarea 1, care no e ok nu intru in detalii si pe urma luceafarul.luceafarul a fost primul semn din viata mea ca arta poetica(doamne ce frumos m am exprimat ca o bloggerita sensibila)ma sensibilizeaza.a fost prima data cand am plans la finalul unei poezii.hai radeti…astept…asa gata.deci chiar m o impresionat, e extrem de deosebita si stiu ca toata lumea il slaveste pe eminescu ca pe nadia comaneci,ca pe hagi si ca pe ivan patzaikin,da mie una sincer nu mi pasa absolut deloc.nu ma intereseaza barfele de culise,gen ca avea sifilis sau o murit nu stiu cum, numa ignorantii cauta cu sete detalii din viata artistilor, nevrand sa gaseasca esenta.in luceafarul pe care banuiesc ca l ati citit daca nu dati o geana repede ca sa va prindeti despre ce vorbesc,m.e. incearca cumva- bine cu toate filozofiile si inspiratiile profunde- sa redea ceva atat de simplu,atat de uman,atat de firesc,si anume limitarea omului.nu vreau sa filozofez pentru ca nu ma pricep si nu asta ma intereseaza acum,vreau doar sa explic ce inteleg eu,adica daca inteleg ceva.eu va fac si aici un rezumat simplist fara explicatii de mariana badea.era o tipa Catalina,frumoasa ca asa se cade, care si normal,(in povesti exista 3 tipuri: fetele bune bogate si frumoase,fetele sarace si frumoase sau rele si urate cu ciucuri,intermediare nu sunt,trecem deja la animale)provenea dintr o familie instarita ,se indragosteste de un astru,dar nu de orice fel de astru,ci de un luceafar.aici intervine mitul zburatorului din folclorul romanesc,in fine in fine,no si la randul lui luceafarul se indragosteste de ea.si noaptea sub diverse intruchipari el prin mari eforturi coboara pe pamant,mai précis in odaia ei.ea il iubeste mult si el la fel.luceafarul fiind un tip sau un astru(am cunoscut numa tipi nu si stele)cam ca orice barbat matur,se indragosteste cu adevarat de ea,fiind capabil sa o iubeasca la nesfarsit si chiar sa o transforme si pe micuta Catalina in nemuritoare.eminescu precizeaza ca el era conceput de stapanii lumii,o oarecare intrupare a divinitatii.el o roaga foarte insitent pe fatuca :hai vino cu mine,ca o sa te fac zana zanelor,steaua stelelor,o sa ai pamantul la picioare mai ceva ca neil amstrong cand o urcat pe luna(cu toate ca eu ma indoiesc sincer,da in fine),hai sa te fac nemuritoare,ca o sa ne fie bine si o sa ne iubim vesnic,si o sa fie totul numa lapte si miere.asta facea ca toate visele:nu,nu ca eu nu pot si nu pot!ca eu am parinti si casa si vreau sa raman aici ca e tare frumos,si n o sa mai vad frunzele cazand din copaci si n o sa mai pot fi sensibila si n o sa mi mai vina ciclu si asa mai departe.luceafarul fiind o fiinta supra omeneasca si fiind capabil de a darui totul pana la final zice:bine fie, hai ca devin eu muritor.no si pleaca el asa frumos in zbor si merge,merge,merge,merge,peste 7 mari si 7 tari si ajunge la marele anonim sef.si ii spune:hai te rog te rog eu frumos!da te rog eu important fa ma muritor,ca mi o sucit o diva mintile si eu o iubesc sincer si si ea ma iubeste pe mine,si impreuna o sa fie numai lapte si miere si viata noastra o sa fie tihnita si normala si o sa avem copii,si o casuta,si o sa imbatranim impreuna(no aici la faza asta era cam tembel,da explic eu mai incolo),no si marele anonim fiind un tip cu mintea la cap ii zice:hyperion stai tu pe treaba ta ca de schimbat nu te schimb.nu fii imbecil,ca vorba aia cordeline se gasesc destul in univers,gandeste te la tot ce ai si ai pierde.hyperion:da nu nu ca eu o vreau pe Catalina ca e o zana si o stea si o inteligenta rara si ea nu se poate schimba pentru mine ca are o familie si o casa si frati si poate vrea sa gate si ea o facultate si sa puna unghii false si sa mearga la sala pe la 35 de ani,nu vreau sa o privez de micile bucurii ale vietii.marele anonim:ba hyperion,tu esti creatia mea da sincer cred ca semeni cu ma ta de esti atata de prost,ia da tu o geana pe pamant si vezi ce face papushea ta…hyperion se uita pe geam si ce vede?!catalina avand instincte de primata numa otara s o vazut singura si sensibilitatea ei exteroceptiva si libidoul I s au urcat la cap.statea sub un copacel cu un anume catalin…da se poate ma Catalina?se poate?no,ce sa mai si zici?lu hyperion I o cam picat fata si nesimtita naibii I o mai si zis hai coboara coboara.pai cum tartita mea sa mai coboare,tu tuto!nu vezi ca I ai frant inima?!adica tu faci un luceafar sa se ndragosteasca de tine,sa renunte la nemurirea lui ca sa ce?sa te butonezi cu unu care daca ar fi in zilele noastre ar avea 10 clase,ar baga la aparate si ar asculta cand merge pe strada muzica pe telefon.si la final luceafarul zice:” "Ce-ti pasa tie, chip de lut,Dac-oi fi eu sau altul? Traind în cercul vostru strimt/Norocul va petrece,/Ci eu în lumea mea mă simtNemuritor si rece."
No cum sa nu ti dea lacrimile?asa e ma cu oamenii mai deosebiti,nimeni nu I intelge,da nimeni,ne multumim ca si tuta asta de Catalina cu putinul,o casa aproape de mama,un sot mediocru,de preferinta microbist,impotent,care bea ciuc,un apartament tip vagaon,sau o casa da ia la cheie ca se poarta acu,tu dupa ce te mariti te faci cat o vaca de la c.a.p u,te tunzi scurt,arunci un doi trei + infinit plozi,pe care o sa I imbraci cu tricouri cu Hannah Montana si o sa creasca mari si o sa asculte inna hot si o sa dea la facultate la spiru.atata m am revoltat cand am citit poezia de parca hyperion mi ar fi fost frate bilologic si mi ar fi povestit cum o tuta pitipoanca I o frant inima cu,capriciile ei de perversa nimfomana.serios, chiar se aplica,ma enerveaza ca oamenii nu s mai profunzi si mai intelegatori.adica de ce toata plebea trebuie sa judece pe cineva care a urmat un alt drum decat cel botez- gradinita- scoala generala- liceu –facultate- nunta- moarte.adica pe bune,pe bune,chiar suntem niste chipuri de lut si chiar suntem toti niste catalini si niste cataline pentru ca pur si simplu nu ne putem depasi conditia,suntem mari judecatori particulari si universali fara nici un rost,dar complet capabili sa murim in ignoranta.vad asta zi de zi,la fete care se joaca cu minti si sentimente,la fete care profita,la baieti care habar nu au sa rezolve o integrala,la alte fete care nu au auzit de blaga,la adulti care eticheteaza fara ezitare,la parinti care dau sentinte mai ceva decat maresalul antonescu.ce nu e normal ca tot ce se intampla in jur?de ce suntem toti catalini si cataline?de ce nu apreciem hyperionii poate nu atat de hyperioni,dar cei care se remarca ca a fi?ne ar fi cu mult mai bine…eu il inteleg perfect pe eminescu,chiar il inteleg si nu o trebuit sa l citesc pe kant si sistemul filozofic Indian ca sa ma prind despre ce e vorba,normal ca omul e frustrat,il inteleg,daca nu as fi inconjurata de atatia catalini si cataline.